|
Competenţele informaţionale ale beneficiarilor
Bibliotecii Publice de Drept
Acţiuni şi programe
Ludmila Pegza
Biblioteca Publică de Drept
Introducere
Extraordinara dezvoltare cunoscutã de tehnologiile informãrii şi comunicãrii a schimbat aproape radical societatea în care trãim şi, implicit, mediul în care îşi desfãşoarã activitatea structurile info-documentare, în mod special bibliotecile.
Mediul electronic are consecinţe şi asupra rolului profesioniştilor din domeniul informãrii, dar şi asupra pregãtirii pe care aceştia trebuie sã o aibã. Ei trebuie sã ţinã pasul cu mediul informaţional aflat într-o continuã şi rapidã schimbare, sã facã faţã nevoilor privind educaţia continuã a utilizatorilor 1 .
În ultimele decenii, educaţia utilizatorilor s-a conturat ca o nouã zonã de intensã cercetare şi de noi responsabilitãţi pentru biblioteci şi pentru specialiştii din domeniul informãrii. Întreaga comunitate de utilizatori ai structurilor info-documentare se confruntã cu o cantitate de informaţii în permanentã creştere şi toatã acestã masã de informaţii este difuzatã şi este disponibilã pe diverse suporturi. Din acest motiv, structurile info-documentare trebuie sã acorde o atenţie tot mai mare educaţiei utilizatorilor, mai exact educaţiei utilizatorilor în scopul perfecţionării competenţei informaţionale. Au fost realizate, de asemenea, multe instrumente care oferã posibilitatea de a învãţa despre sursele de informare relevante şi despre modalitãţile de accesare a acestora.
Definiţii şi abordări
Termeni foarte des vehiculaţi în lucrãrile de specialitate sunt: comportamentul utilizatorilor, nevoile utilizatorilor, programe de instruire, competenţa informaţională, cultura informaţiei digitale, practici informaţionale, abilitãţi de informare etc 2 .
Analizând subiectului respectiv optezi pentru noţiunea de “competenţă informaţională” cu echivalentul conceptului de “information literacy”, introdus în anii 70 ai sec. XX. Noţiunea dată poate fi definită drept capacitatea individului de a utiliza anumite tehnici şi resurse informaţionale în scopul soluţionării unei probleme şi modalitatea de învăţare a individului de a se angaja în procesul de utilizare activă a informaţiei 3 .
Astfel, programele oferite de biblioteci orientate spre ridicarea nivelului competenţei informaţionale a indivizilor sunt mai complexe decît programele de instruire bibliografică a utilizatorilor. Nivelul înalt de competenţă informaţională a beneficiarului rezultă într-o independenţă mai mare a lui şi un grad mai mare de satisfacere a necesităţilor lui informaţionale 4 .
Primul pas în iniţierea unui program de ridicare a nivelului de competenţă informaţională a beneficiarilor este evaluarea nivelului actual al competenţei, precum şi studierea necesităţilor beneficiarilor de a fi instruiţi în acest fel, cît de acut percep ei nevoia de a-şi îmbunătăţi abilităţile de identificare, regăsire şi utilizare a resurselor informaţionale.
Majoritatea autorilor care discută problema competenţei informaţionale în contextul noilor medii informatice ca fiind un superset sau o competenţă dezvoltată pe baza deprinderilor de utilizare a calculatorului; acestea din urmă sunt o condiţie necesară dezvoltării celei dintâi 5 .
În această abordare, competenţa informaţională implică o treaptă de competenţă superioară, dar diferită, unde indivizi şi organizaţii devin conştienţi de explozia de cunoştinţe şi de modul în care uneltele informatice îi pot ajuta să identifice, acceseze, şi să obţină datele, documentele, literatura necesară pentru rezolvare de probleme şi luare de decizie.
Diversificarea suporturilor, creşterea cantitativă a colecţiilor de documente, sistemele de regăsire şi ultimele modalităţi de transfer ale informaţiei sunt elemente care pun numeroase probleme în procesul de căutare a informaţiei şi care impun necesitatea educaţiei utilizatorilor. Este un lucru cert că formarea utilizatorilor constituie o nevoie permanentă şi există numeroase indicii, că, în viitor, lucrurile vor sta la fel. Astfel, este necesar să se sublinieze faptul că educaţia utilizatorilor trebuie percepută ca un mijloc de a ajunge la un anumit scop şi nu ca un scop în sine.
Astfel, unul dintre obiectivele primordiale ale Bibliotecii Publice de Drept este asigurarea accesului cetăţenilor Republicii Moldova în general şi a juriştilor în particular la informaţia juridică şi perfecţionarea continuă şi deplină a competenţei informaţionale a beneficiarilor în scopul utilizării resurselor informaţionale.
Experienţa Bibliotecii Publice de Drept
În procesul de formare a competenţelor de informare Biblioteca Publică de Drept are un potenţial pentru a deveni instituţie de importanţă fundamentală, în special în domeniul ghidării şi instruirii utilizatorilor actuali şi potenţiali în mod individual sau colectiv, cu scopul de a facilita recunoaşterea propriilor nevoi de informare, formularea acestor nevoi, utilizarea efectivă şi eficientă a serviciilor de informare, la fel şi evaluarea acestor servicii în domeniul jurisprudenţei.
Necesităţile şi comportamentul utilizatorilor Bibliotecii Publice de Drept s-au aflat mereu în atenţia bibliotecarilor de referinţă şi respectiv, actualmente apar în evidenţă noi elemente aduse în scenă de schimbările tehnologice: programe de instruire în utilizarea resurselor electronice, formarea abilităţilor privind tehnologia informaţiei, cunoştinţe de evaluare a colecţiilor electronice etc.
În cadrul Bibliotecii Publice de Drept obiectivele programelor de instruire sunt stabilite în funcţie de ultimele dezvoltări în domeniu şi avându-se în vedere nevoile de instruire ale utilizatorilor. Analzând practica altor specialişti pot fi stabilite că cele mai avantajoase modalităţi de instruire sunt considerate abordarea practică, dobândirea elementelor de bază privind folosirea sistemului de regăsire a informaţiei.
Anterior, iniţierii programelor de educaţie a utilizatorilor, Biblioteca Publică de Drept recurge la instruirea propriului personal în privinţa folosirii noilor echipamente şi a noilor modalităţi, în scopul apofundării cunoştinţelor, atât în domeniul tehnologiilor informaţionale, cât şi al jurisprudenţei.
În general, abilitãţile necesare pe piaţa muncii în momentul actual sunt destul de diferite de cele din trecut. În domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informãrii, tehnologia informaţiei a determinat în mod continuu o serie de schimbãri în privinţa pregãtirii specialiştilor. Abilitãţile de manipulare a tehnologiilor multimedia şi de lucru cu resurse în reţea sunt foarte solicitate. Bibliotecarul trebuie sã fie la curent şi sã ştie cum sã utilizeze resursele locale, dar şi cum sã localizeze, sã acceseze şi sã importe efectiv resurse din mii de puncte din reţea.
Nevoile şi comportamentul utilizatorilor s-au aflat mereu în atenţia profesioniştilor domeniului, dar acestor aspecte care necesitã mult studiu li se adaugã astãzi noi elemente aduse în scenã de schimbãrile tehnologice: programe de instruire în utilizarea resurselor electronice, abilităţi de căutare şi regăsire a infomaţiei, formarea deprinderilor de navigare în Internet, cunoştinţe de evaluare a colecţiilor electronice etc.
Obiectivul prioritar în realizarea competenţei informaţionale a beneficiarilor Bibliotecii Publice de Drept este organizarea cursurilor permanete de instruire, în scopul accesării bazelor de date juridice, căutării informaţiei legislative pe paginile de Internet.
Cursurile de educaţie a utilizatorilor se concentrează pe transmiterea abilităţilor de folosire a sistemelor de informare, iniţiind utilizatorul în cunoaşterea principiilor şi strategiilor de consultare a bazelor de date juridice a Republicii Moldova şi dezvoltarea abilităţilor de utilizare a tehnologiilor de obţinere a informaţiilor corespunzătoare. Aceste cursuri privind utilizarea bazelor de date poartă şi un caracter promoţional.
1. La realizarea scopului propus se recurge la următoarele obiective:
- prezentarea şi descrierea bazei de date juridice;
- însuşirea metodologiei de utilizare a programului;
- asimilarea structurii programului;
- obţinerea cunoştinţelor şi abilităţilor practice privind căutarea actelor normative.
Pentru facilitarea consultării bazelor de date juridice ale Republicii Moldova şi asigurarea creşterii nivelului de utilizare a tehnologiilor de asigurare a informaţiilor corespunzătoare s-a elaborat ghiduri de utilizare a bazelor de date, care servesc drept ajutor în scopul căutării actelor normative în cadrul bazelor de date.
2. Editarea ghidurilor de utilizare a abazelor de date a fost un moment important, deoarece prezenţa acestor ghiduri simplifică şi facilitează accesarea utilizării bazelor de date "Jurist“, “Practica Judiciară”.
După cum s-a mai menţionat Biblioteca Publică de Drept, ca structură info-documentară se defineşte în funcţie de caracteristicile, atitudinile şi nevoile celor care o utilizează. Conceperea şi orientarea activităţilor pe care le întreprinde Biblioteca Publică de Drept depinde de benefeciarii săi, astfel încât o bună cunoaştere a acestora, a necesităţilor de informare pe care le au, prin intermediul diverselor tipuri de studii contribuie la îmbunătăţirea activităţilor sale, a interacţiunii specialiştilor cu cei pe care îi deservesc şi, implicit, la creşterea gradului de satisfacere a nevoilor acestora din urmă.
Biblioteca Publică de Drept a efectuat o cercetare în perioada 15-30 septembrie 2006. Următoarele obiective au stat la bază:
- abilităţi de utilizare a computerului;
- deprinderi de navigare în Internet;
- abilităţi de căutare şi regăsire a informaţiei;
- modalităţi şi strategii de consultare a bazelor de date.
Ca metodă orientată spre obţinerea informaţiei referitoare la specificul problemelor informaţionale în domeniul jurisprudenţei a fost utilizat interviul, având drept scop stabilirea nivelului de competenţă informaţională a beneficiarilor, care frecventează des sala de calculatoare a Bibliotecii Publice de Drept.
Eşantionul a fost compus din diferite categorii de beneficiari studenţi, funcţionari publici, profesori, avocaţi stagiari, chiar şi şomeri.Numărul total de respondenţi - 92 de persoane. Din analiza rezultatelor poate fi remarcat că segmentul ţintă sunt totuşi – practicienii în domeniul jurisprudenţei, care a acoperit un procent de 62%.
Referitor la abilităţile de utilizare a computerului, este important de remarcat că întrebările au purtat caracter de evaluare. Astfel, atât în grupul practicienilor-profesori, cât şi a studenţilor nu se pot menţiona persoane care nu ar aveau deprinderi de lucru cu computerul, 41% dintre practicienilor-profesori au menţionat că posedă la un nivel înalt, iar 18% - abilităţile de utilizare a computerului cu echivalentul – bine şi doar 3 % parţial cunosc. În ceea ce priveşte studenţii, 21% consideră că are un nivel înalt, iar 10% - posedă deprinderi de lucru cu computerul bine şi doar 3% nu cunosc deloc.
Astfel, se poate de concluzionat că nivelul de competenţă informaţională a segmentului intervievat este mediu, se solicită necesitatea organizării unor măsuri de instruire în scopul optimizării cunoştinţelor şi deprinderilor privind utilizarea computerului în scopul satisfacerii necesităţilor informaţionale.
Cu privire la deprinderile de navigare în Internet, rezultatele ne vorbesc despre faptul că 59% dintre practicienii-profesori au abilităţi de navigare în Internet, în schimb 2% utilizează Internetul parţial şi 1 % deloc.
Referitor la scopul accesării Internetului, majoritatea respondenţilor declară că utilizează Internetul: pentru accesarea bazelor de date on-line naţionale şi internaţionale, a periodicelor specializate on-line, a e-mail-ului. Analizând, situaţia dată cu participarea studenţilor se poate de remarcat că: 30% au abilităţi de navigare în Internet şi doar 6% parţial beneficiază de cunoştinţe, utilizând Internetul în scopul verificării cutiei poştale, căutării şi regăsirii informaţiei.
Conform rezultatelor obţinute se poate de constatat următoarele, că există necesitatea elaborării unor programe de instruire în utilizarea resurselor electronice, formarea abilităţilor privind tehnologia informaţiei.
Abilităţile de căutare şi regăsire a informaţiei. Rezultatele au demonstrat că mai mult de 10% nu au abilităţi de utilizare a operatorilor ce permit combinarea cuvintelor cheie, utilizează strategii simple de regăsire a informaţiei în diferite sisteme, ceea ce de multe ori duce la o regăsire ineficientă.
La capitolul abilităţi de căutare şi regăsire a informaţiei se poate de menţionat: că 57% dintre parcticieni-profesori şi 31% studenţi cunosc diferite strategii de căutare şi regăsire a informaţiei la un nivel înalt şi doar 5% parcticieni-profesori şi 5% studenţi au menţionat că nu posedă deprinderi de căutare şi regăsire a informaţiei în Internet. Astfel, respondenţii accentuând faptul că au încredere în sursele informaţionale la care apelează.
Se poate conchide că nivelul competenţei informaţionale a segmentului de beneficiari studiat este mediu, se întrevede necesitatea organizării unor modalităţii de instruire privind deprinderile de utilizare a computerului în scopul folosirii unui sistem adecvat căutării şi regăsirii informaţiei şi dezvoltarea unor tehnici de căutare corespunzătoare.
Există o anumită diferenţă între practicienii care au experienţă de predare şi cei care nu o au în ceea ce priveşte abilităţile lor legate de căutarea, regăsirea resurselor informaţionale. Prima categorie se evidenţiază prin abilităţi bibliografice mai înalte. În calitate de profesori, vizitează mai des sala de computere a Bibliotecii Publice de Drept şi sunt mai independenţi în procesul de utilizare a resurselor electonice.
Referitor la strategiile şi modalităţile de consultare a bazelor de date, se poate concluziona că 46% practicieni-profesori utilizează strategii eficente de regăsire a informaţiei, ceea ce le asigură o regăsire satisfăcătoare, 17% - parţial cunosc şi 20% studenţi cunosc la un nivel înalt şi 16% - paţial beneficiază de abilităţi în domeniul consultării bazelor de date.
Şi din acest considerent există necesitatea dezvoltării abilităţilor de construire a unor strategii mai complexe de regăsire a informaţiei, ar fi ca un obiectiv adiţional pe lângă cele existe în cazul programului de instruire în domeniul consultării bazelor de date.
Specialiştii din domeniul juridic în procesul realizării anumitor sarcini ce ţin de activitatea lor profesională, se confruntă cu problema găsirii informaţiei privind practica juridică. Mai mulţi respondenţi consideră drept sursă principală în acest sens ajutorul colegilor. Pot fi mai multe explicaţii: de la faptul că nu cunosc despre existenţa ei, pînă la faptul că baza de date nu este exhaustivă.
Agenda de viitor a Bibliotecii Publice de Drept trebuie să includă şi:
1. revizuirea unor instrucţiuni privind abilităţile şi deprinderile în domeniul utilizării computerului;
2. elaborarea unor materiale promoţionaloe în scopul amiliorării situaţiei de instruire a utilizatorilor.
În final pot concluziona, că progresele care au avut loc în ultimul timp în majoritatea domeniilor cunoaşterii au determinat transformări complexe la nivelul societăţii şi al diverselor sale componente, inclusiv al structurilor info-documentare. Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor informării şi comunicării a avut consecinţe majore asupra activităţilor din aceste structuri şi a dus la o reconturare a misiunii în cadrul societăţii.
Elementul cel mai important în toată această transformare este reprezentat de necesitatea de a acţiona în vederea dezvoltării capacităţii utilizatorilor de a face faţă avalanşei de schimbări. Conceptul de educaţie a utilizatorilor domină majoritatea acţiunilor pe care bibliotecile le întreprind în această direcţie.
Educaţia pentru cultura informaţiei este o responsabilitate a tuturor furnizorilor de informaţie şi din acest considerent este necesară o abordare strategică a acesteia şi de asemenea, colaborarea între specialiştii din structurile info-documentare pentru dezvoltarea unor programe care să favorizeze competenţa informaţională.
Referinţe bibliografice:
1. ALA Association of College and Research Libraries. Information Literacy Competency Standards for Higher Education [on-line]. Accesibil: http://www.ala.org/Content/Navigation Menu/Standards_and_Guidelines/standards.pdf
2. http://www.hasdeu.md/bibliopolis/informatia/teorie_si_practica.html
3. Bruce, Christine. The seven Faces of Information Literacy . – Adelaide: Auslib Press, 1997
4. Bawdin, David. Information and digital literacies: a review of concepts // Journal of Documentation [on-line]. -2001
