SCHMIDT, Carol (SMIDT, Karl-Ferdinand)

(25. VI. 1846, Balti - 9.1V.1928, Chisinau), jurist, anchetator penal, fost primar al Chisinaului, activist pe taram social.
S-a nascut in familia lui Alexander S. , chirurg, operator la Directia Medicala a Basarabiei, german originar din Tarile Baltice. Mama lui K. - R era poloneza.
A invatat la Gimnaziul Regional din Chisinau (1857-1863).
In 1863-1864 a studiat la Facultatea de Fizica si Matematici a Universitatii Sf. Vladimir din Kiev, dar peste un an da admiterea la Universitatea din Odesa, la Facultatea de Drept, pe care a absolvit-o cu gradul de doctor in stiinte juridice.
A fost numit candidat, apoi ajutor al anchetatorului din judetul Bender, apoi sef al sectorului de ancheta al jud. Chisinau.
Anchetator penal al Judecatoriei de district din Chisinau (1870).
Judecator de pace onorific al Districtului Chisinau (1872-1908).
Primar al Chisinaului (ales in 1877, reales pana in 1901). In 1903 a abandonat aceasta functie in semn de protest pentru calomniere.
Cu concursul sau nemijlocit au fost construite capela din cartierul Rascani si case pentru invalizi (1877-1881), au fost pavate strazi, a fost dezvelit monumentul lui A. Puskin, deschis un azil pentru pribegi (1899), construit Amfiteatrul popular cu o sala de spectacole ( 1900), au fost trase primele linii de tramvai (1881-1895).
Sunt deosebite meritele sale in domeniul dezvoltarii invatamantului.
La 1881 a fost deschisa Scoala de Meserii, au fost deschise Cursuri de desen liniar pentru meseriasi (1894), construite noi edificii - pentru Scoala Reala (1886), pentru Gimnaziul de Fete al principesei Dadiani (1900), Scoala de Comert (1898), transformata in Liceu de Comert.
A fost membra al Comitetului Basarabean de Tutelare a Orfelinatelor, presedinte al Directiei Chisinau a Societatii de Ajutorare a Tinerilor Studiosi, epitrop al Liceului de Comert si al Scolii Reale.
A fost initiatorul deschiderii unui muzeu al scolilor, a Societatii Muzicale Armonia, membru al Consiliului Bibliotecii cu sali de lectura gratuite, a acordat un mare ajutor Spitalului Evreiesc dupa pogromul din 1903.
A fost presedinte (1900-1904) al Directiei, apoi unul dintre directorii Societatii de Credite din Chisinau (1904-1912).